Cine poate vedea Blockchain-ul si cum functioneaza transparenta in tehnologia Blockchain?

Tehnologia blockchain a fost introdusă pentru prima dată în 2008 odată cu publicarea unui whitepaper de către o persoană sau un grup de persoane sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Blockchain-ul a fost conceput pentru a fi transparent. Unul dintre principiile fundamentale ale blockchain-ului, așa cum a fost propus de Satoshi Nakamoto în whitepaper-ul său despre Bitcoin, este acela de a crea un sistem financiar descentralizat și transparent, unde toate tranzacțiile sunt vizibile pentru toți participanții la rețea.Prima implementare a blockchain-ului a avut loc pe 3 ianuarie 2009, odată cu minarea primului bloc de Bitcoin, cunoscut sub numele de "Genesis Block". Aceasta marchează începutul funcționării blockchain-ului ca tehnologie.
Află care sunt elementele importante pentru a investi cu succes pe bursă.

Cine poate vedea Blockchain-ul si cum functioneaza transparenta in tehnologia Blockchain?



Tehnologia blockchain a fost introdusă pentru prima dată în 2008 odată cu publicarea unui whitepaper de către o persoană sau un grup de persoane sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. 


Blockchain-ul a fost conceput pentru a fi transparent. Unul dintre principiile fundamentale ale blockchain-ului, așa cum a fost propus de Satoshi Nakamoto în whitepaper-ul său despre Bitcoin, este acela de a crea un sistem financiar descentralizat și transparent, unde toate tranzacțiile sunt vizibile pentru toți participanții la rețea.


Prima implementare a blockchain-ului a avut loc pe 3 ianuarie 2009, odată cu minarea primului bloc de Bitcoin, cunoscut sub numele de "Genesis Block". Aceasta marchează începutul funcționării blockchain-ului ca tehnologie.


Pentru a folosi oportunitățile oferite de crypo monede dar și pentru a evita riscurile inerente oricărei operațiuni de trading, poți începe cu cursul gratuit care se desfășoară pe durata a nu mai puțin de opt ore de aplicații.  


Este specific crypto și beneficiezi de experiența colectivului Profit Point insumând peste 77 ani de experiență în tranzacții.



Ce reprezinta principiul transparentei in Blockchain?



Principiul transparenței în blockchain se referă la capacitatea rețelei de a permite accesul deschis și verificabil la toate tranzacțiile și datele stocate pe blockchain, pentru cine poate vedea blockchain, adică pentru toți participanții la rețea. Acest principiu este unul dintre pilonii fundamentali care definesc tehnologia blockchain și contribuie la încrederea și securitatea sistemului.



Iată cum se manifestă principiul transparenței în blockchain:


1. Acces public la informații: 


Într-o rețea blockchain publică, cum ar fi Bitcoin sau Ethereum, toate tranzacțiile și datele stocate pe blockchain sunt accesibile publicului. 


Oricine poate verifica istoricul tranzacțiilor, poate vedea când și cum au fost realizate, și poate urmări mișcarea activelor în rețea. 


Aceasta contribuie la un sistem deschis și verificabil, unde orice acțiune este vizibilă pentru oricine.


2. Verificabilitate: 


Datorită naturii transparente a blockchain-ului, fiecare tranzacție poate fi verificată de oricine. 


Fiecare bloc adăugat la blockchain conține un hash unic al blocului anterior, ceea ce face ca orice încercare de modificare a unei tranzacții să fie imediat detectabilă. Acest lucru face ca întregul sistem să fie rezistent la fraudă și manipulare.


3. Imutabilitate și încredere: 


Odată ce o tranzacție este înregistrată pe blockchain, aceasta devine imutabilă, adică nu poate fi modificată sau ștearsă. 


Această caracteristică asigură că datele sunt permanente și de încredere, consolidând transparența sistemului.


4. Protecția identității: 


Deși blockchain-ul este transparent în ceea ce privește tranzacțiile și datele, identitățile participanților sunt protejate prin criptografie. 


Acest lucru asigură un echilibru între transparență și confidențialitate, oferind un nivel de anonimitate participanților, dar permițând în același timp verificarea tranzacțiilor.


5. Descentralizare: 


Blockchain-ul funcționează fără o autoritate centrală, ceea ce înseamnă că puterea de a controla și verifica datele nu este concentrată într-un singur loc. 


Acest lucru sporește transparența, deoarece toate părțile implicate au acces egal la informațiile din rețea.


În concluzie, principiul transparenței în blockchain este asigură un sistem deschis, sigur și de încredere, unde toate tranzacțiile pot fi văzute și verificate, de către  cine poate vedea blockchain, practic de către public, reducând riscul de fraudă și consolidând încrederea în sistem.



Cine poate vedea Blockchain-ul?


Oricine poate vedea blockchain-ul, dar capacitatea de a vizualiza datele depinde de tipul de blockchain și de modul în care este configurat. 

Iată cine poate vedea blockchain-ul în funcție de tipul său:


1. Blockchain public:

  • Într-un blockchain public (cum ar fi Bitcoin sau Ethereum), oricine are acces la internet poate vedea toate tranzacțiile și datele stocate pe blockchain. 
  • Acest tip de blockchain este complet transparent și descentralizat, permițând oricui să descarce o copie completă a registrului (blockchain-ul) și să verifice tranzacțiile. 
  • Oricine poate vedea blockchain-ul fără a avea nevoie de permisiuni sau conturi speciale.


2. Blockchain privat:

  • Într-un blockchain privat, cine poate vedea blockchain-ul  și a avea acces la datele și tranzacțiile de pe blockchain este restricționat doar la un grup specific de participanți care au fost autorizați de administratorii rețelei. Doar acești participanți pot vedea și valida tranzacțiile. 
  • Blockchain-urile private sunt de obicei folosite de organizații care doresc să păstreze controlul asupra cine poate accesa și modifica datele.


3. Blockchain permisionat (consorțiu):

  • Blockchain-urile permisionate sunt un hibrid între blockchain-urile publice și private. 
  • Mai multe organizații controlează accesul și participarea la rețea pentru  cine poate vedea blockchainul într-un model tip consorțiu. 
  • Doar participanții aprobați de aceste organizații pot vedea tranzacțiile și datele. De exemplu, un consorțiu de bănci poate utiliza un blockchain permisionat pentru a gestiona tranzacții financiare între membrii consorțiului.


Pe scurt,  cine poate vedea blockchainul  depinde de tipul de blockchain. :


Blockchain public: Oricine poate vedea toate datele și tranzacțiile.

Blockchain privat: Doar participanții autorizați pot vedea datele și tranzacțiile.

Blockchain permisionat: Participanții selectați pot vedea datele și tranzacțiile.


În rețelele publice, transparența este maximă, în timp ce în rețelele private sau permisionate, accesul este restricționat.



Cum sunt protejate datele in Blockchain?


Datele în blockchain sunt protejate printr-o combinație de tehnici criptografice, mecanisme de consens și descentralizare. Aceste caracteristici asigură securitatea, integritatea și confidențialitatea datelor stocate pe blockchain. 


Iată cum sunt protejate datele în blockchain:


 1. Criptografie

Criptografia cu chei publice și private: Fiecare participant la rețea deține o pereche de chei criptografice – o cheie publică și una privată. 


  • Cheia publică este folosită pentru a primi tranzacții, iar cheia privată este folosită pentru a semna tranzacțiile și a dovedi proprietatea asupra activelor digitale. 
  • Doar deținătorul cheii private poate autoriza tranzacții, asigurând astfel securitatea și integritatea datelor.


Hashing: Fiecare bloc din blockchain conține un hash (un șir unic de caractere) al blocului anterior. 


  • Hash-ul este generat printr-o funcție criptografică de hashing, care transformă datele într-o amprentă unică. 
  • Orice modificare a datelor într-un bloc ar schimba hash-ul acestuia, ceea ce ar face evidentă orice tentativă de manipulare a datelor.


 2. Descentralizare


  • Lipsa unui punct unic de eșec: Blockchain-ul este descentralizat, ceea ce înseamnă că nu există un singur punct central de control sau un punct unic de eșec. Datele sunt replicate pe toate nodurile din rețea, ceea ce face aproape imposibilă compromiterea datelor sau manipularea acestora fără a fi detectată.
  • Control distribuit: Deciziile în rețea nu sunt luate de o singură entitate, ci prin consens între participanții la rețea (noduri). Acest lucru protejează rețeaua împotriva atacurilor cibernetice și a manipulării.


 3. Mecanisme de consens


Proof of Work (PoW): În rețelele care folosesc PoW, cum ar fi Bitcoin, minarea unui nou bloc necesită rezolvarea unui puzzle criptografic complex. 


  • Acest proces consumă timp și resurse, asigurând că doar nodurile care au făcut efortul de calcul pot adăuga un nou bloc. 
  • Acest mecanism protejează împotriva atacurilor de tip "double-spending" și asigură că doar tranzacțiile valide sunt incluse în blockchain.


Proof of Stake (PoS): În rețelele care folosesc PoS, validatorii (participanții care validează tranzacții și propun blocuri) sunt selectați pe baza numărului de monede pe care le dețin și sunt dispuși să le "blocheze" ca garanție. 


  • Acest mecanism reduce necesarul de energie și descurajează comportamentele malițioase, deoarece validatorii riscă să piardă monedele blocate dacă încearcă să manipuleze rețeaua.


4. Imutabilitate

Odată înregistrate, datele nu pot fi modificate: Unul dintre principiile fundamentale ale blockchain-ului este imutabilitatea. 


  • După ce un bloc a fost adăugat la blockchain și validat prin mecanismele de consens, datele din acel bloc nu mai pot fi modificate. 
  • Acest lucru protejează istoricul tranzacțiilor și asigură integritatea datelor pe termen lung.


5. Confidențialitate prin pseudonime


Pseudonimitate: În multe blockchain-uri publice, identitatea participanților nu este legată direct de informațiile personale. În schimb, participanții sunt reprezentați prin adrese publice (pseudonime). 

  • Aceasta oferă un nivel de confidențialitate, chiar dacă tranzacțiile sunt transparente și accesibile publicului.


 6. Smart contracts (Contracte inteligente)


Execuție automată: Contractele inteligente sunt programe care rulează automat pe blockchain atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. 

  • Acestea asigură că tranzacțiile și acordurile se desfășoară conform regulilor prestabilite, fără a necesita intervenție umană, ceea ce reduce riscul de fraudă și eroare.


Ca urmare a celor arătate mai sus, putem spune că datele în blockchain sunt protejate printr-o combinație puternică de criptografie, descentralizare, mecanisme de consens și imutabilitate. 


Aceste elemente lucrează împreună pentru a asigura că datele sunt sigure, integre și confidențiale, oferind un nivel ridicat de protecție împotriva atacurilor cibernetice și a manipulării.


Pentru a tranzacționa crypto monede este recomandabil să fii cât mai pregătit, atât teoretic, cât și practic. Cursurile Profit Point sunt accesibile atât pentru nivelul de început cât și pentru cei care vor perfecționarea abilitâților de trading.



Cum poti vedea datele din Blockchain?



Cine poate vedea blockchain  depinde de tipul de blockchain și de instrumentele disponibile pentru accesarea acestora. Iată câteva metode comune prin care poți vedea datele dintr-un blockchain:


1. Exploratoare de blockchain (Blockchain Explorers)

  • Blockchain explorers sunt instrumente online care permit vizualizarea tranzacțiilor, a blocurilor și a altor date stocate pe blockchain. Acestea sunt disponibile pentru cele mai populare blockchain-uri publice, cum ar fi Bitcoin, Ethereum și multe altele.
  • Introduci o adresă publică, un hash de tranzacție sau un număr de bloc în câmpul de căutare al exploratorului. Acesta îți va afișa detalii despre tranzacție, inclusiv suma transferată, adresele implicate, taxa de tranzacție și timpul de confirmare.


 2. Portofele digitale (Wallets)

  • Portofelele digitale sunt aplicații software care îți permit să stochezi și să gestionezi criptomonede. Acestea oferă și funcții pentru vizualizarea tranzacțiilor asociate cu adresele tale de portofel.
  • După ce te conectezi la portofelul tău, poți vizualiza istoricul tranzacțiilor tale, balanțele și alte detalii direct din interfața portofelului. Unele portofele oferă și integrări cu exploratoare blockchain, permițându-ți să vezi mai multe detalii.


3. Noduri proprii (Running a Node)

  • Un nod este un calculator care rulează software-ul specific al unui blockchain și menține o copie completă a registrului. Prin rularea unui nod, ai acces direct la toate datele stocate pe blockchain.
  • Configurarea unui nod necesită descărcarea și rularea software-ului specific blockchain-ului (de exemplu, Bitcoin Core pentru Bitcoin). 
  • Odată ce nodul este sincronizat cu rețeaua, poți interoga direct blockchain-ul folosind comenzi în linia de comandă sau prin interfețe programabile (API).


 4. API-uri Blockchain

  • API-urile (Application Programming Interfaces) sunt interfețe care permit dezvoltatorilor să interacționeze cu blockchain-ul și să extragă date programatic.
  • Dezvoltatorii pot folosi API-uri oferite de diverse servicii (cum ar fi Infura pentru Ethereum) pentru a interoga blockchain-ul și a obține date despre tranzacții, blocuri, contracte inteligente și alte informații.
  • Exemple de API-uri:
  •  Ethereum: Infura, Alchemy
  • Bitcoin: BlockCypher, Bitcore


 5. Contracte inteligente și DApps (Decentralized Applications)

  • Contractele inteligente sunt programe care rulează automat pe blockchain, iar DApps sunt aplicații descentralizate care interacționează cu blockchain-ul.
  • Poți vizualiza și interacționa cu datele din blockchain prin intermediul acestor DApps. De exemplu, un DApp de finanțare descentralizată (DeFi) îți poate permite să vezi soldurile tale de tokenuri, istoricul tranzacțiilor și alte informații.


Concluzie:

Cine poate vedea blockchain,  mai precis datele din blockchain, are la dispoziție mai multe opțiuni, de la exploratoare blockchain ușor de utilizat, la rularea propriului nod pentru acces direct la rețea. 


Alegerea metodei depinde de nevoile specifice ale fiecăruia, fie că dorește doar să vizualizeze tranzacții, să gestioneze active digitale sau să dezvolte aplicații care interacționează cu blockchain-ul.


Inainte de orice acțiune în sfera investițiilor, urmeaza școala Profit Point alegând oricare dintre cursurile puse la dispoziție de către colectivul de 30 de traineri cu experiență cumulată de peste 77 de ani de investiții.


Tehnologia blockchain a fost introdusă pentru prima dată în 2008 odată cu publicarea unui whitepaper de către o persoană sau un grup de persoane sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Blockchain-ul a fost conceput pentru a fi transparent. Unul dintre principiile fundamentale ale blockchain-ului, așa cum a fost propus de Satoshi Nakamoto în whitepaper-ul său despre Bitcoin, este acela de a crea un sistem financiar descentralizat și transparent, unde toate tranzacțiile sunt vizibile pentru toți participanții la rețea.Prima implementare a blockchain-ului a avut loc pe 3 ianuarie 2009, odată cu minarea primului bloc de Bitcoin, cunoscut sub numele de "Genesis Block". Aceasta marchează începutul funcționării blockchain-ului ca tehnologie.